Despre lașitate și trădare

“Treason and betrayal can sometimes start with simple cowardice,” said Sentsov, wearing a white T-shirt bearing the words ‘Glory to Ukraine’ and looking directly at the panel of three judges in the city of Rostov-on-Don, south-west Russia, as he delivered a short but powerful “final word” to the court. He said cowardice was “the greatest sin”, quoting Mikhail Bulgakov’s novel the Master and Margarita.

“When they put a bag on your head, beat you up a bit, and half an hour later, you’re ready to go back on all your beliefs, implicate yourself in whatever they ask, implicate others, just to stop them beating you. I don’t know what your beliefs can possibly be worth if you are not ready to suffer or die for them,” he said.

Shaun Walker – Ukrainian filmmaker tells Russian court he will ‘suffer or die’ for his beliefs

Mărturia unui locotenent ucrainean

We don’t have the feeling that we are losing, because it doesn’t seem like we’re fighting something big, just some alcoholics and homeless guys. Despite the fact that there are Russian soldiers fighting us, they don’t have experience and make huge mistakes. Dying by the hundreds — they’re not even real fighters. (…)

Isa always told me that the Russian fighters were just a bunch of drunks, but that if I ever saw [Chechen president Ramzan] Kadyrov’s men, then you should be very afraid. These are professionals, they’ve been fighting for their whole lives. The same goes for Russian Spetsnaz, GRU. If you see any of them, just leave. He also told me that we also shouldn’t capture any of these guys, because even if you capture only one of them, they’ll do anything to kill you.

It’s better to just execute them. [There’s a long pause.] They call them Kadyrov’s dogs.

Santiago de la Presilla – This is our Stalingrad

Propaganda rusească

Practic, propaganda rusească invadează cetatea nu ca să participe la dezbatere, ci ca să dea peste cap dezbaterea. Instinctul de echidistanţă trădează libertatea cetăţii. Care e media dintre 2, 8 şi 25? Ce face propaganda rusească e să delegitimeze centrul, să îl arunce în aer. Adevărul nu mai este posibil. De asta, propaganda rusească are atît de mult tupeu, pentru că scopul ei este confuzia, nu adevărul.

Cristian Ghinea – Propaganda rusească – mod de întrebuinţare


Mărturia unui troll din armata de propagandiști a lui Putin:

“Of course, if every day you are feeding on hate, it eats away at your soul. You start really believing in it. You have to be strong to stay clean when you spend your whole day submerged in dirt,” he said.

Binele Rusiei

Dacă aveți timp pentru un singur articol în weekend, citiți-l pe ăsta. E o descriere magistrală a ideilor care de sute de ani îi fac pe rusi să-și închipuie că sunt poporul ales să îndrepte lumea prin ură și violență.

Mă tot întreb, după un reportaj sau un film ca Leviatanul, cum de nu-și dă seama neamul ăsta de barbaria în care trăiește de atâta vreme. Ai crede că civilizația și prosperitatea Vestului, cu toate compromisurile, le-ar fi devenit preferabile de-acum. Textul lui Besançon explică de ce asta nu se întâmplă.

Nu înțelegem dificultatea de a trata cu Rusia soluții de tip win/win. Ne miră că ei nu cunosc decât o diplomație de tipul “kto/kogo” care se traduce prin cine-l va învinge pe cine. Putin, gândesc diplomații noștri, întoarce spatele intereselor sale, n-ar fi nevoie decât ca el să intre amical în concertul popoarelor. Ar avea bani, prosperitate, dezvoltare, pace. În acest scop i-am oferit fotolii și strapontine în toate organizațiile internaționale. S-a așezat acolo, dar spre a dăuna. De ce? Pentru că el își vede interesele altfel decât occidentalii. Interesele sale nu au nimic comun cu ale noastre. Nu există un bine care să fie comun între “ei” și “noi”.

Dar există propagandiști care încearcă să facă din binele rusesc binele nostru.

Ceea ce este dezolant la cei implicați în această poveste este ignoranța în raport cu Rusia. Un rol îl joacă și formidabila propagandă rusă. “Arta de a-i înșela pe străini” a fost o specialitate cultivată de toate regimurile. Chiar și în fazele de maximă mizerie, Rusia a găsit mijloace financiare spre a o susține. A întreținut agenți, voluntari sau stipendiați, “idioți utili” pe care a știut cum să-i plaseze în locuri bune. Pe măsura trecerii timpului, numele lor încep să iasă la iveală.

Băieții cu cagule verzi

Despre cum n-a anexat Rusia Crimeea, din gura celor care au anexat-o:

There was a lot of Ukrainian military there before the referendum. But we didn’t have any clashes with them. The officers had three options: (1) leave the peninsula and go to Ukraine, (2) join the Russian forces while retaining their ranks, (3) quit the military. If I were them, I would have chosen the first option, since I’m a patriot. But there weren’t many of them who did that. Most of them have families in Crimea and they had to join our forces and swear an oath to the Russian flag.

HT: The Browser

Așa au spus la televizor

Apar tot mai multe sondaje care te fac să te întrebi cum ajuns rusii să creadă că ei sunt victimele în toată povestea asta. Răspunsul e previzibil: poporul e mințit cu televizorul.

Invading Ukraine with near impunity isn’t the most impressive feat Russian President Vladimir Putin has pulled off lately. That distinction goes to his skill at keeping Russians in thrall to a virtual reality—one in which NATO is about to invade their homeland, Ukraine has been taken over by neo-Nazis, and U.S. President Barack Obama spends all his waking hours scheming to subvert Moscow.


Gary Shteyngart, scriitor care s-a născut la Leningrad și trăiește acum în America, s-a închis într-o camera de hotel si s-a expus o săptămână întreagă propagandei rusești. Experimentul e artificial și textul destul de lung, dar merită citit măcar pentru anecdota de la final:

On my last visit to Moscow several years ago, a drunken cabdriver from a distant province drove me through the city, nearly weeping because, he said, he was unable to feed his family. “I want to emigrate to the States,” he said. “I can’t live like this.”

“You should try Canada,” I suggested to him. “Their immigration policies are very generous.”

He mock-spit on the floor, as he nearly careened into the sidewalk. “Canada? Never! I could only live in a superpower!”

Războiul sfânt al Rusiei

Două articole de context despre felul în care naționalismul și fanatismul religios tind să-i mâne în luptă pe ruși. De-a lungul istoriei…

…‘[the enemy] suffered defeat from the Russian people, that is, rather from God’. Not for nothing has his history been reprinted century after century so that every generation can learn, long before the emergence of Napoleon or Hitler, the key lesson to Russia’s survival: only unity, cemented by faith, can defeat foreign invasion.


Acest amestec latent de naționalism și habotnicie a fost cultivat tot mai mult de Putin și serviciile secrete în colaborare cu Biserica Ortodoxă Rusească. Al doilea articol avertizează că propaganda rusească de stat așează de ani buni temelia pentru un război sfânt, un jihad împotriva Occidentului decadent. Purtătorul de cuvânt al patriarhiei de la Moscova, într-un interviu recent:

“It is no coincidence that we have often, at the price of our own lives … stopped all global projects that disagreed with our conscience, with our vision of history and, I would say, with God’s own truth .. Such was Napoleon’s project, such was Hitler’s project. We will stop the American project too.”

 

Lumea prin ochii lui Putin

What the West doesn’t understand about Putin is that he doesn’t think the West is as strong as the West thinks that it is. Putin thinks the West has fallen in love with its own prejudices and illusions, and that the imposing structures of the Western world, both NATO and the EU in particular, are hollow facades. Because of this, Putin believes, the West continually embraces foolish foreign policy choices. It overreaches and underresources its foreign policy, and the result is to create a series of opportunities that a hungry power like Russia cannot afford to ignore.

Walter Russell Mead – In it to win it

Haosul rusesc

We Muscovites had become accustomed to traveling abroad several times a year, but now we don’t know when we will have the next opportunity. Some of us planned major surgery for the current year, but now we don’t know whether our doctor will still be working and, if he is, whether we can afford his services.

We used to feel confident that nothing major would change in the next few years, but now we don’t know if we will be able to withdraw 3,000 rubles ($45) with our debit card or safely get from one end of town to the other if riots or other unrest should break out. In short, dark storm clouds have descended and there is no sign of light on the horizon.

Ivan Sukhov – Russians are Sleepwalking into Chaos